Hallux valgus – un blestem de familie?

Hallux valgus – un blestem de familie? Hallux valgus – un blestem de familie?

Plimbări, mișcare și sănătate

Descoperă cauzele, simptomele și opțiunile de tratament pentru hallux valgus (monturi/deget mare deviat). Află strategii eficiente pentru a reduce durerea și a îmbunătăți sănătatea picioarelor.

„Am hallux.” Da, îl avem cu toții. Dar în ce stare? Aproape orice adult cunoaște diagnosticul de hallux valgus. Un diagnostic pomenit nu doar între nespecialiști, în reviste, ci și între specialiști. Degetele mari sunt cele mai importante degete ale piciorului. Ele nu servesc doar la stabilizarea piciorului și la echilibrul întregului corp, ci mai ales la împingerea în pas. În articol vei afla tot ce ai nevoie să știi despre această problemă.

Cuprinsul articolului:

Ce este, de fapt, hallux?

Diagnosticul de hallux valgus este una dintre cele mai frecvente deformări ortopedice, întâlnită nu doar în cabinetele ortopezilor, ci și ale fizioterapeuților, podiatrilor… și se confruntă cu ea și personalul din magazinele naBOSo.

Monturile (degetul mare deviat) nu țin doar de degetul mare în sine, cum ar putea crede cineva în mod greșit. Este vorba despre o deformare statică complexă și progresivă a antepiciorului, în care apare rotația internă a primului metatarsian, devierea lui spre exterior față de celelalte oase, falanga proximală (mai aproape de corp / mai aproape de gleznă) a degetului mare se deviază spre interior, iar întregul deget se poate roti și pe marginea externă.

Apar și modificări la nivel muscular. Flexorii (mușchii care îndoaie) și extensorii (mușchii care întind) degetului mare se deplasează lateral (mai mult spre celelalte degete) și, în timp, se scurtează.

În zona capului primului metatarsian (primul os metatarsian) se formează așa-numitul bunion, o exostoză osoasă (excrescență). În acest loc apar și procese inflamatorii, care pot fi dureroase; pielea din jurul articulației este roșie, adesea și caldă.

De regulă apar aici și modificări artrozice, iar în unele cazuri și osteofite (excrescențe osoase direct în articulație). Ambele probleme pot provoca pe viitor complicații suplimentare, precum hallux limitus sau rigidus (mobilitate limitată a degetului mare, respectiv imobilitate completă).

Articulația de bază a degetului mare este locul unde se întâlnesc două bolți ale piciorului – longitudinală și transversală. Fără sprijinul ei de calitate pe sol, nu avem nici „stâlpi” buni pentru bolțile piciorului. Rareori diagnosticul de hallux valgus apare singur. În majoritatea cazurilor găsim și alte probleme asociate, precum prăbușirea bolții transversale, deformări ale celorlalte degete sau poziționarea patologică a retropiciorului.

Starea generală a antepiciorului ne arată și distribuția presiunii. În marea majoritate a cazurilor, în hallux valgus, articulația de bază a degetului mare este descărcată de greutate, uneori își pierde sprijinul complet. Presiunea se mută astfel sub capetele celorlalte oase metatarsiene, unde foarte des apar bătături până la hiperkeratoză; pot apărea și bătături (cornuri), iar zona este dureroasă.

Care este norma

Poziția fiziologică a degetului mare, conform literaturii, se situează între nouă grade de valgus și varus (deviere spre interior și deviere spre exterior). Suprafețele articulare nu sunt perfect plane, ci ușor rotunjite, astfel încât mișcarea spre valgus și varus este relativ ușoară, chiar fiziologică. Există mișcări în care aceste abateri sunt absolut naturale și fără ele nu am putea funcționa.

Pe lângă poziția structurilor unele față de altele, ne interesează funcția musculară și amplitudinea mișcărilor. Mușchii ar trebui să fie suficient de puternici, iar amplitudinile „cât trebuie”. Nu ne dorim nici hipermobilitate, nici mișcare limitată. Pentru mers este fiziologică o dorsiflexie a degetului mare de cel puțin 30 de grade (ridicarea degetului mare). Dacă acest aspect lipsește, piciorul își caută tipare de mișcare compensatorii, care pot contribui la deformări.

Poziția patologică și funcția insuficientă a degetului mare influențează întregul corp și, invers, poziția segmentelor corpului influențează poziția piciorului și a degetului mare.

Cele mai frecvente cauze

„Le avea bunica, le are mama și le are și sora. Eu încă nu le am, dar mi-e teamă să nu le moștenesc.” Da, aceasta este o propoziție pe care o aud des în cabinet, în diverse variante. Genetica are un rol foarte important nu doar în acest diagnostic.

Nu este vorba că ai moșteni direct hallux valgus, ci se moștenește predispoziția către această problemă. Forma și dimensiunea oaselor, deci și a suprafețelor articulare, sunt determinate genetic. Poate fi influențată și calitatea ligamentelor și a țesuturilor moi.

Printre acești factori menționați, pe care îi putem influența doar minim, se numără și așa-numitul picior Morton, când primul metatarsian este mai scurt decât al doilea. Astfel este influențată și biomecanica piciorului: lipsește sprijinul de calitate pe articulația degetului mare, iar împingerea în pas se face adesea nu prin degetul mare, ci prin al doilea deget.

Ca mecanism compensator apare orientarea vârfului piciorului spre exterior și bătături sau hiperkeratoze în zona capului metatarsianului de la degetul mare, pe partea externă.

Apoi există influențe directe – încălțămintea aleasă nepotrivit, dar și șosetele. Aceste două aspecte nu sunt motivul principal al apariției deformării, însă nu trebuie ignorate.

Încălțămintea nepotrivită poate contribui la procesele inflamatorii și la evoluția lor. Studiile arată că persoanele care poartă încălțăminte foarte „fashion”, cu tocuri înalte, suferă mai des de această deformare. În schimb, la populațiile care, în mod obișnuit, nu poartă încălțăminte, incidența este minimă.

Nu în ultimul rând, nu trebuie să uităm influențele indirecte, precum scăderea bolții longitudinale, poziția antepiciorului, afecțiuni metabolice și reumatice. Aici se încadrează și modificările post-traumatice.

Abordări terapeutice în gestionarea hallux valgus

Terapia conservatoare nu este întotdeauna abordată în mod complex. De multe ori terapeutul rămâne doar la rezolvarea piciorului (de la gleznă în jos), iar în cazuri mai dificile tratează doar zona degetului mare. Terapia depinde de starea generală și de gradul deformării, pe baza caracterului dificultăților fiecărui client. După cum ai aflat deja, este un problemă amplă, fără soluție instant.

Terapia activă prin exerciții este mereu potrivită

Exercițiile ar trebui să vizeze întregul membru inferior. Se folosesc tehnici de țesuturi moi și tehnici de mobilizare pentru zona antepiciorului, dar și pentru restul piciorului.

Corectoare pasive

Se pot folosi corectoare pasive, realizate din silicon moale. Unii podologi fac corectoare direct pe măsură. Aceste corectoare pot fi folosite și la mers.

Există și redresoare de noapte, care însă pot fi dureroase și incomode și sunt destinate doar perioadelor de repaus, fără încărcare. Pe un principiu similar funcționează și șosetele de ajustare, care se poartă pentru relaxare și pot ajuta la eliberarea antepiciorului, dar și a întregului picior.

Un supliment eficient al terapiei pot fi kinesiotape-urile

Kinesiotape-urile ajută la menținerea unei poziții mai centrate a degetului mare, inclusiv în timpul mersului. Recent au apărut pe piață și șosete dintr-un material special, care au o funcție similară cu cea a benzilor. Sunt disponibile la anumiți podologi.

Tălpi ortopedice

Nu în ultimul rând, pot ajuta tălpile ortopedice, ajustate direct pe măsura piciorului. Despre tălpi poți asculta PODCAST: Bc. Edita Prošková: Vložky a další kompenzační pomůcky.

Prin talpă realizată individual se înțelege o inserție pentru încălțăminte, aleasă în funcție de proporțiile piciorului tău și apoi ajustată suplimentar direct sub piciorul tău. Corecțiile au principiile lor și doar foarte rar se întâmplă ca ambele tălpi să fie corectate identic.

Operația

Intervenția chirurgicală își are și ea locul aici, însă înainte de orice procedură este bine să urmezi o recuperare bine condusă și țintită. Sunt descrise în total peste 100 de abordări chirurgicale diferite. Cele mai frecvente patru proceduri sunt: intervenții pe țesuturi moi, osteotomii, plastii de rezecție ale articulației și artrodeze.

Scopul operațiilor este ca degetul mare să fie într-o poziție cât mai bună pentru sprijin și dinamică. Unul dintre obiective este și eliminarea durerii și posibilitatea de a „încăpea” în încălțăminte. După operație ar trebui, în orice caz, să urmeze convalescența sub îndrumarea unui fizioterapeut.

Din păcate, în multe cazuri apare recidiva, deoarece abordarea chirurgicală nu rezolvă cauza problemelor și adesea nici nu este recomandată recuperarea.

Cum să lucrez ca să mă ocolească „halluxul”

Prevenția este foarte importantă. Ca în orice. Ce poți face pentru picioarele tale? În primul rând, este util un control preventiv la un podiatru. Acesta îți va examina picioarele și te va atenționa asupra aspectelor la care puteți lucra ulterior împreună.

Un ajutor excelent sunt șosetele de ajustare menționate mai sus. Sunt șosete care au role interdigitale. După ce le pui pe picioare, țesuturile moi dintre degete, de pe rist, dar și din restul piciorului se relaxează.

Ajută în diverse tipuri de dureri ale picioarelor. De la dureri de călcâi și boltă până la degete. Însă atenție – sunt destinate relaxării, nu mersului.

Încălțămintea potrivită este o parte esențială a prevenirii multor deformări. Încălțămintea ar trebui să urmeze forma piciorului tău. Ar trebui să fie suficient de lungă și de lată. Ar trebui să se așeze perfect pe rist și pe călcâi. Unora li se potrivește o talpă mai groasă, altora una mai subțire. În general, ar trebui să fie suficient de flexibilă în toate direcțiile, inclusiv la torsiune.

În anumite cazuri este mai potrivită o talpă mai fermă – asta ține deja de consultarea unui specialist pentru situații concrete. Nu ar trebui să aibă drop sau toc. Nu uita nici de șosete. Șosetele prea înguste, compresive sau nepotrivite ca formă nu fac bine picioarelor tale.

Fii activ(ă). Mergi cât mai mult desculț(ă) pe teren variat. „Călește-ți” tălpile – nu doar în sensul temperaturilor, ci și al stimulilor. La început, unora le poate deranja chiar și iarba. Treptat, piciorul se obișnuiește și poți înlocui iarba cu pietricele rotunjite, nisip, pietre mici. Poți face toe yoga, automasaj al tălpilor… sau poți merge la masaj.

Nu uita nici de îngrijirea regulată la pedichiură. Îndepărtarea pielii îngroșate, hidratarea pielii, îngrijirea unghiilor.

Nu aștepta până e prea târziu

Dacă nu ești sigur(ă) de starea picioarelor tale, nu ezita să apelezi la specialiști. Și prevenția este importantă, iar de multe ori o vizită la timp ar rezolva situațiile care se agravează. Pentru că, dacă lași patologiile să avanseze prea mult, modificările structurale pot deveni ireversibile.

Articolul a fost realizat în colaborare cu Bc. Edita Prošková, care se ocupă de afecțiuni ale picioarelor la copii și adulți, atât dobândite, cât și congenitale. Prin exerciții și ajutoare podiatrice, ajută la corectarea funcției afectate a picioarelor, care influențează starea întregului aparat locomotor.

Edita Prošková – fizioterapeut, podolog pe Facebook și Instagram

Încotro te vor duce următorii pași?