Copii DescalțI Plimbări, mișcare și sănătate
Cum se dezvoltă corect și sănătos piciorușul copilului? Am întrebat-o pe fizioterapeuta Michaela Kačírková, autoarea cărții Dezvoltarea motorie a copilului cu iubire și respect.
Când vorbim despre dezvoltarea piciorului la copii, cei mai mulți își imaginează un bebeluș care deja stă în picioare sau merge. Însă pregătirea piciorușului pentru statul independent în picioare începe mult mai devreme, nu abia în momentul în care copilul se ridică singur. Ce se întâmplă înainte și cum poți influența pozitiv mersul viitor al copilului încă înainte să se ridice?
În momentul în care o femeie rămâne însărcinată, fătul începe să se dezvolte destul de rapid. De la unirea spermatozoidului cu ovulul, în doar patru săptămâni încep să se formeze bazele ambelor membre inferioare. În jurul săptămânii a opta sunt vizibile pe embrion structurile membrului inferior și ale piciorului (din punct de vedere terminologic, piciorul este considerat de la gleznă în jos), iar treptat are loc separarea degetelor. La finalul sarcinii, toate structurile membrelor (mușchi, vase, nervi) ar trebui să fie organizate ca la un adult.

Asta este o veste foarte bună. Rolul nostru este să ajutăm ca picioarele să rămână sănătoase. Pentru că dezvoltarea lor după naștere este influențată de mulți factori. Foarte importantă este calitatea dezvoltării psihomotorii, adică a tiparelor de mișcare. Contează cum se mișcă bebelușul într-o anumită etapă, deoarece picioarele sunt integrate în dezvoltarea generală și se dezvoltă în același timp cu celelalte părți ale corpului.
Rezultatul dezvoltării piciorului – și mai ales funcția lui în statul în picioare – este direct proporțional cu dezvoltarea psihomotorie. Dezvoltarea piciorului face parte din fiecare etapă de dezvoltare (tipar de mișcare). Nu ne putem aștepta la o dezvoltare sănătoasă a piciorului dacă apar abateri în dezvoltarea psihomotorie.
Dezvoltarea bebelușului are loc de la cap în jos. Înainte ca micuțul să se ridice pentru prima dată, trebuie să învețe multe mișcări care preced statul în picioare. În decurs de un an și jumătate, dintr-un bebeluș care stă întins devine un copil care stă în picioare și apoi merge, așadar în această perioadă „parcurge” un drum lung și învață multe abilități noi.

Foto: Michaela Kačírková
După naștere, bebelușul face în principal mișcări globale, adică se mișcă „cu totul”. Nu poate mișca izolat un singur membru, mișcarea se reflectă întotdeauna în întregul corp. Piciorul se mișcă împreună cu întregul membru inferior. În practică, asta înseamnă, de exemplu, că bebelușul își trage spre corp întregul membru inferior și „trage” și piciorul din gleznă; același lucru este valabil și invers. Când bebelușul întinde membrul inferior, „întinde” și piciorul din gleznă.
În jurul vârstei de trei luni, bebelușul este stabil culcat pe spate și își poate uni mâinile în fața corpului; odată cu această stabilitate, poate ridica membrele inferioare de pe suprafață, își poate trage din nou gleznele spre corp și își poate răsfira degețelele de la picioare. Când în jurul lunii a patra bebelușul apucă o jucărie, poți observa la piciorușe că le întoarce și pe ele spre sine și încearcă parcă să „apuce” jucăria.

3 luni, pe burtică. Foto: Michaela Kačírková
Culcat pe burtică, începe mai întâi să ridice capul – adesea numit „pășunatul căluților” –, apoi trece la a doua ridicare (sprijin pe brațele întinse), după care se ridică în patru labe, unde câteva săptămâni doar „arcuiește” și se balansează, face șezuturi înalte oblice și mai târziu se târăște în patru labe. Ideal, abia după toate aceste mișcări copilul se ridică în picioare. Doar acum corpul este pregătit pentru un stat în picioare de calitate; apoi începe să se deplaseze pe lângă mobilier, se aventurează în spațiu și abia la final vine „cireașa de pe tort” – mersul.
Am descris dezvoltarea pe scurt. Am vrut mai ales să subliniem că este esențial ca micuțul să treacă prin toate tiparele de mișcare – așa se pregătește cel mai bine pentru mers. Dacă dezvoltarea nu are loc calitativ, se va vedea în statul în picioare, mers și postură.

4,5 luni, pe burtică. Foto: Michaela Kačírková
Bebelușul este echipat cu o serie de reflexe primitive, iar unul dintre ele este reflexul de apucare la nivelul membrului inferior. Îl activezi atunci când îți pui degetul mare pe talpă, sub nivelul degetelor, apeși ușor și urmărești degețelele. Vei vedea cum degețelele piciorușului îți apucă degetul mare. Acest reflex funcționează până când copilul se ridică singur în picioare, după care se stinge.
Dispare doar reflexul, însă funcția de apucare a piciorului rămâne – doar că micuțul, practic, „apucă” cu piciorul terenul pe care merge. De exemplu, dacă stă pe o piatră rotunjită, piciorul va „îmbrățișa” piatra. Așa își menține mai bine stabilitatea și nu cade.

Foto: Michaela Kačírková
Oferă-i bebelușului suficient timp pentru mișcare; nu îl grăbi să facă deja cutare sau cutare mișcare, mai bine creează-i condiții potrivite ca să își poată „exersa” singur dezvoltarea.
Nu accelera dezvoltarea – nu îl pune în șezut, nu îi pune mâinile tale în spatele tălpilor ca să se împingă și să se târască, nu îl ridica în picioare, nu îl ține de mâini ca să meargă..
Oferă-i bebelușului suficient spațiu pentru mișcare liberă și naturală. „Exersează” mișcarea schimbându-i poziția pe spate, pe laterale și pe burtică (pe burtică doar când este treaz – pentru prevenirea sindromului morții subite a sugarului). Creează condiții potrivite pentru mișcare, cum ar fi suficient timp pe o suprafață antiderapantă, care nu îl împiedică să încerce mișcări noi etc.
Per total, nu limita mișcarea copilului.

Puține accesorii susțin cu adevărat dezvoltarea naturală a bebelușului. De cele mai multe ori, accesoriile îi ajută mai mult pe părinți decât pe copii – iar la cei mici, de obicei, mai degrabă limitează mișcarea.
Redu folosirea accesoriilor în care copilul stă într-o poziție ghemuită. Evită și combinarea accesoriilor unul după altul (șezlong, wrap/șal, marsupiu, scaun auto…). Folosește scaunul auto doar în mașină și pentru deplasarea în siguranță din punctul A în punctul B – este un dispozitiv de siguranță. Pune copilul în șezlong doar pentru timpul strict necesar; mai bine alege un coș tip Moise.
Accesoriile care „nu fac bine” dezvoltării și piciorului recomandăm, ideal, să nu fie folosite deloc. Aici intră, de exemplu, scăunelele, premergătoarele, purtarea în wrap/marsupiu cu fața înainte, dispozitivele pentru târâre etc.

Alege mărimea potrivită la șosete – astfel încât să nu limiteze mișcarea piciorușului, să nu strângă degețelele între ele și să nu preseze zona gleznei. Evită clemele/suporturile pentru șosete, care țin șoseta la locul ei, dar limitează mișcarea piciorușelor.
Încalță copilul abia când merge singur. Până atunci nu este nevoie de încălțăminte pentru cărucior sau marsupiu; sunt suficiente botoșei/încălzitoare pentru picioare. Când copilul merge și alegi încălțămintea, și aici este important să încerci să păstrezi cât mai mult naturalețea mișcării. Alege încălțăminte care respectă forma anatomică a piciorușului, este flexibilă și ușoară. Eu le recomand mamelor botoșei și apoi pantofi barefoot.
Joacă-te cu copilul și cu piciorușele lui. Joaca este importantă pentru dezvoltarea psihomotorie generală a copilului (de fapt, joaca este importantă la orice vârstă). Aici mă refer la faptul că, atunci când te uiți la copil, îi vorbești, te joci cu mânuțele lui, îl mângâi pe burtică, să nu uiți să îi prinzi și piciorușele, să le masezi, să masezi degețel cu degețel, să pui piciorușele bebelușului pe fața ta, să le mângâi. Doar ai grijă cu gâdilatul – s-ar putea să nu îi fie plăcut.

Dezvoltarea sănătoasă a piciorului copilului nu înseamnă doar alegerea încălțămintei potrivite. Este un proces care începe încă din perioada prenatală și continuă prin fiecare tipar de mișcare pe care copilul tău îl dobândește în primul an și jumătate de viață. Ține minte că piciorul nu este o parte izolată a corpului – face parte din întregul sistem de mișcare. Când îi oferi bebelușului suficient timp și spațiu pentru mișcare naturală, îi respecți ritmul și eviți accesoriile inutile, îi oferi cel mai bun start pentru piciorușe sănătoase pentru toată viața.

Articolul a fost realizat în colaborare cu Bc. Michaela Kačírková – fizioterapeută pentru copii de la naștere. În practică folosește cunoștințe din metoda Vojta și conceptul Bobath. Este coautoare a cărții Dezvoltarea motorie a copilului cu iubire și respect (fizioterapeute pentru copii), autoarea cursului practic Pentru dezvoltarea sănătoasă a bebelușului și fondatoarea proiectului Dětská fyzio máma.
* aceste informații se aplică copiilor sănătoși; dacă micuțul are o problemă neurologică sau ortopedică, consultă-te individual cu medicul curant sau cu un fizioterapeut pediatru

În prezent vă aflați pe www.premiumbarefoot.ro